Discuţie	Vizualizări	Răspunsuri	Ultima postare
	Sarbatoarea de la Poiana Narciselor - Negrileasa Muntii Apuseni -Sarbatori, evenimente si distracti	1239	27	Admin 16-05-2012 06:57
	Pragsorul de la Bistra, judetul Alba Muntii Apuseni -Sarbatori, evenimente si distracti	750	1	Admin 14-04-2012 10:03
	Despre Ovidiu Barlea, folcloristul cu care ne mandrim! Muntii Apuseni - Istorie, Geografie si Etnografie	119	0	Admin 20-03-2012 21:44
	Informatii si starea partiilor din Arieseni, Apuseni. Muntii Apuseni - Timp liber, sport	359	8	Admin 16-02-2012 11:38
	Serbarile Zapezii la Arieseni, Piatra Graitoare 10-1... Muntii Apuseni -Sarbatori, evenimente si distracti	128	0	Admin 10-02-2012 14:27
	Colinde si colindatori din Apuseni - video! Muntii Apuseni -Sarbatori, evenimente si distracti	194	0	Admin 22-12-2011 11:03
	Compilatii cu poze si filmari din Zona Muntilor Apuseni Muntii Apuseni - Discutii propuneri si pareri	393	1	Admin 13-10-2011 13:36
	Campionatul Muntilor Apuseni la Fotbal 2011 Muntii Apuseni - Timp liber, sport	565	4	Admin 30-08-2011 11:09
	Rosia Montana ce ati dori sa stiti!? Muntii Apuseni - Localitati si Localnici	322	0	Admin 25-07-2011 22:31
	Targul de fete de la Muntele Gaina 22-23 Iulie 2011 Muntii Apuseni -Sarbatori, evenimente si distracti	230	0	Admin 20-07-2011 09:33
	Zilele orasului Campeni 19-22 iulie Muntii Apuseni -Sarbatori, evenimente si distracti	267	0	Admin 20-07-2011 09:28
	Regulament de utilizare si conditii pentru acest site Regulamentul de ordine interioara!	477	0	Admin 25-03-2011 19:45

Narcisa este o floare cu un parfum special, foarte puternic, care o diferentiaza de celelalte flori si probabil multi dintre voi stiti ca acest miros puternic i-a adus si numele, care provine din limba greaca, "narke" ceea ce inseamna narcotic, asadar narcisa este o floare periculoasa care te poate imbata cu misorul ei, dar totodata narcisa este floarea copiilor, a adolescentei si exprima prietenie, bucurie si chiar vacanta.

Narcisele de la Negrileasa au o legenda speciala pe care o gasiti postata pe site la sectiunea corespunzatoare si formeaza o rezervatie naturala impresionanta in varful unui munte nu foarte inalt dar plin de farmec.
In fiecare an in Duminica cea mai apropiata de 20 Mai in Poiana Narciselor din Negrileasa are loc o sarbatoare autohtona, unde localnici, turisti, trecatori sau curiosi se aduna, petrec la iarba verde si aduna buchete de flori in cinstea carora se petrec toate.
Si anul acesta va fi unul special la Negrileasa, deoarece Primaria Bucium va incerca sa gazduiasaca pentru a doua ora concursul organizat de consiliul judetean Alba, "Cultura pentru Cultura" unde se vor intrece mai multe comune din zona in a isi prezenta cat mai bine obiceiurile si traditiile. Va fi un program special de muzica populara si totul va fi intr-un cadru organizat in Poiana Narciselor din Negrileasa. Am inteles ca vor fi prezente si televiziuni, ceea ce va ajuta ca acest frumos festival sa fie din ce in ce mai cunoscut.

Poiana se afla la limita dintre Comunele Bucium si Mogos iar drumul de acces recomandat de noi este dinspre DN74 Alba-Abrud spre Comuna Bucium si de aici un singur drum duce spre Poiana, drumul este asfaltat pana la un anumit loc iar ultimii aproximativ 10 km sunt pietruiti si accesul se poate face cu orice masina!

Ce putem face la Negrileasa?

Vezi la Citeste mai mult de mai jos!

Obicei de Pasti in Tara Moţilor- Pragsorul

Ca tot suntem in saptamana premergatoare, celei mai marei sarbatori crestine si anume Invierea Domnului am cautat sa venim cu un obicei specific si foarte cunoscut in zona Muntiilor Apuseni, care speram noi ca in timp, prin noi si prin alte surse sa devina si mai cunoscut si chiar sa reprezinte o atractie turistica pentru toti romanii si nu numai.

In inima Muntiilor Apuseni, pe cursul mijlociu al raului Aries, se afla Comuna Bistra, cea mai intinsa comuna din tara noastra (132 kilometri patrati, reprezinta 1,8% din suprafata judetului Alba).

Comuna Bistra se identifica si prin obiceiul de Paste - Pragsorul, vechi de peste 250 de ani, cu care localnici se mandresc si doresc sa il pastreze in continuare asa cum l-au mostenit de la stamosi. Pragsorul este o combinatie complexa de sarbatoare religioasa si laica. Incepe in Vinerea Mare, in timpul slujbei de Prohod si se incheie in Duminica Tomii, numita in popor Pastele Mici.

Legenda spune ca Pragsorul a fost adus in Bistra, pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco - catolic de Blaj originar din comuna, pentru a consolida procesul de catolicizare a populatiei. A fost preluat, insa, sub egida bisericii ortodoxe si acesta constituie un prim paradox al Pragsorului. Nu este, nici pe departe, un abuz desi chiar si astazi parerile in randul preotilor ortodoxi ai comunei sunt impărtite, unii considerand ca este doar un rezultat al adaptarii bisericii la cerintele comunitatii.

Vezi toata stirea la Citeste mai mult!

În fiecare an pe 24 februarie se sărbătorește Dragobetele sărbătoarea românească a dragostei. “Dragostea nu are nevoie de cuvinte, însă cuvintele au întotdeauna nevoi de dragoste”.
Obiceiurile și tradițiile de Dragobete, erau așteptate cândva cu nerăbdare de toți tinerii de la sate, acestea au fost în mare parte uitate, păstrându-se doar în aminirea bătrânilor. În ultimi ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvârșire uitarii, el fiind înlocuit de acel Sfânt Valentin ce nu are legătură cu spiritualitatea românească.
Din amintirea sărbătorii…. În dimineața acestei zile, fetele și flăcăii îmbrăcați în hainele de sărbătoare (portul tradițional românesc) se întâlneau în fața bisericii sau în centrul satului dacă vremea era frumosă mergeau împreună cântând spre pădure sau prin poienile din apropiere. Acolo fetele culegeau flori de primăvară, dacă se găseau şi fragi înfloriţi, aceştia erau adunaţi în buchete şi se puneau ulterior în lăutoarea fetelor (apă fiartă cu leșie pentru spălat pe cap), timp în care se rosteau cuvintele: „Flori de fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă/Urâciunile să le desparţi”. Dacă vremea era urâtă se stângeau în casa unuia dintre ei, povesteau și se distrau cu tot felul de jocuri...

Vezi toata stirea la Citeste mai mult!

Daca in weekendul trecut au avut loc serbarile zapezii pe partia "Piatra Graitoare" cea cu telescaun, in acest weekend avem parte de zilele zapezii, pe partia Vartop, care ar trebui sa consemnam ca este una dintre cele mai vechi din tara.
Este un eveniment care a ajuns la editia cu numarul VII iar impatimitii sporturilor de iarna vor avea parte ca de obicei de concursuri, muzica usoara, muzica populara si discoteca in aer liber.
In ultima saptamana la Arieseni a nins foarte mult, zapada este una pufoasa si daca organizatorii isi vor face treaba asa cum trebuie ne asteptam ca partiile si toata sarbatoarea sa fie una de poveste peste ani.
Evenimentul este organizat de Primaria si Consiliul Local din Arieseni, care promit ca in acest an o sa fie un program mai bogat decat oricand pentru ca pe langa deja celebrul sarpe de lumina(salvamontistii coboara in sir si in zig zag cu faclii aprinse in mana) moment care va avea loc, cel mai probabil Duminica, imediat dupa ce se va lasa seara, cei prezenti vor avea parte pe parcursul zilelor de concursuri interesante cu premii, cum ar fi: alunecare pe partie cu obiecte improvizate, aruncare cu bulgari la tinta, hochei pe zapada, coborare in doi s altele.

Pentru cei care vor fi prezenti vor exista concerte de muzica atat sambata cat si duminica iar programul acestora este dupa cum urmeaza:
Vineri – se va face practic deschiderea urmand ca de la ora 18:00 sa aveti parte de discoteca in aer liber;
Sambata – va fi ziua in care muzica usoara este la putere de la ora 16:00, vor fi prezenti pe scena: MC Dany, Malina Peteruşe, Anna si Autentic;
Duminica – de la 11:30 muzica populara isi intra in drepturi, va vor incanta: Scoala Arieseni, Felicia si Simona Costin, Muguri si Mladite de Tezaur, Vasile Chiorean, Anca Bandea, Sorin Tanase, Ionuţ Metes, Cornel de la Chiscau precum si Florina si Florin Maris Insu.

Asadar progamul pentru zilele zapezii de la Arieseni din acest an este unul pe toate gusturile, poate fara nume prea sonore dar cu siguranta distractie va fi din plin.
Ar mai fi de mentionat ca nu lipsesc de pe partie, vienul fiert si placintele pe lespede.
Pentru detalii privind preturile pentru inchieriei echipament schi, urcari cu telescaunul, date tehnice partii si tot ce tine de aceste lucruri va rugam sa accesati aceasta pagina: Informatii privind starea partiilor din Arieseni unde daca deschideti cont puteti adresa si intrebari de orice fel, legate de domeniu la care vom raspunde cu placere.
Asteptam pareri, oprinii si poze de la cei care vor fi prezenti. Distractie placuta.

Se spune ca in Romania exista mult mai multe pesteri decat in aproape orice tara europeana, dar foarte putine din acestea sunt amenejate cu scop turistic, in timp ce la alti, majoritatea pesterilor reprezinta un punct de atractie turisica, in Apuseni, un taram bogat in pesteri, cincisprezece pesteri vor fi inchise, pentru a proteja si a facilita dezvoltarea coloniilor de lilieci existente in ele. Salvarea liliecilor, a dus la derularea unui proiect amplu cu finantare de peste 1 milion de euro.

Huda lui Papara, Pestera Liliecilor din Cheile Ampoitei, Pestera cu Apa din Valea Lesului, pesterile Vadu Crisului, Batranului, Ticlului, cele din Astileu, Tasad, Betfia, Ciur-Izuc, Fanaţe, Coliboaia, Magura, Onceasa, Humpleu, vor fi inchise de catre Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din Romania, Institutul de Speologie Emil Racovita din Cluj-Napoca si Agentia pentru Protectia Mediului Bihor.

Proiectul finantat cu bani de la UE si de la Ministerul Mediului in cadrul programului, Life Plus, urmareste sa asigure protectie importiva turistilor, ciobanilor care intra cu oile in pesteri si fac foc poluand apa si aerul din ele dar si importiva oricarei alte activitati umane, ca urmare a scaderii dramatice a numarului de exemplare de lilieci adapostiti in Apuseni.

Liliacul comun mic si liliacul comun mare, liliacul cu aripi lungi si liliacul mediteranean cu potcoava sunt specii a caror protejare se incearca, asta si datorita faptului ca in popor liliacul nu are o imagine prea buna, deoarece miturile in care lilieci sug sangele, sau se prind in par ori fac rau animalelor inca persista, iar toate acestea nu ii prea apropie pe localnici de lilieci.

Desi coloniile de lilieci s-au injumatatit fata de acum 10 ani, totusi speram ca aceasta masura de ingradire a lor prin gratii sa rezolve problema si astfel populatiile sa intre din nou pe o linie de crestere care ulterior sa devina un motor pentru turistii veniti in zona.

Atestata documentar inca din 1770 comuna Mogos, este situata in bazinul depresionar al muntilor Trascau. Traditiile si obiceiurile s-au pastrat la Mogos inca de la inceputuri si pana in zilele noastre, de invidiat este faptul ca acestea fac mai ales in preajma Sarbatorilor de Iarna, din comuna Mogos una aparte plina de farmec, mister si parca desprinsa dintr-o poveste a copilariei, in care locurile si oamenii inca nu sunt dependenti de tehnologie iar in aer plusteste cu adevarat spiritul de sarbatoare, dar cel mai bine simti totul de la fata locului, asa ca daca aveti aceasta ocazie, nu o ratati, petreceti un Craciun la Mogos ca no sa va para rau.

Obiceiul de colind in Mogos este unul unic in care totul incepe cu mult timp inainte, feciori, dar si oameni insurati mai tineri, din fiecare sat, se aduna in grupuri de cate 8-10 dupa caz si incep repetitile colindelor cu care vor ajunge in fiecare casa din comuna in primele 2 zile de Craciun. Tot inainte de craciun fiecare isi pregateste costumul specific de colindator, compus din cizmele de piele de talie inalta, cioareci, camasa cusuta manual, cojoc, caput (un fel de sacou), colop de care atarna colinzile si cioaca (vezi foto).
Dintre toate acestea cireasa de pe tort o constituie colinzile care sunt facute din lemn de salcie, intr-un mod pastrat din stramosi, se taie lemnul se cojeste si se uda seara, iar dimineata cu ajutorul cutitoaiei (un fel de cutit cu doua manere) se slefuiesc cu grija colinzile care trebuie sa fie cat mai lungi si cat mai pufoase, aici se intrec grupurile de colindatori si in iscusinta, pentru ca fiecare grup vrea sa aibe cele mai impunatoare colinzi la colop.
Colindele care urmeaza sa rasune in casa fiecarui mogosan, sunt alese si ele cu grija, difera in versuri de la sat la sat si sunt pastrate in aceeasi forma din generatie in generatie. Se colinda pe doua voci, acompaniate de unul sau doua intrumente muzicale si daca ajungi la Mogos ca strain in vremea colindatului care incepe undeva la ora 12:00 noaptea in ajunul de Craciun si continua pana a doua zi de Craciun spre amurg, totul o sa iti para straniu si foarte probabil o sa ramai uimit de grupurile de colindatori si strigaturile acestora cand se apropie de casa vre-unui satean.
A doua zi de Craciun seara in fiecare local din Mogos are loc Hora Taraneasca la care pot participa toti sateni, Hora este organizata de cei care au mers cu colinda si fiecare invitat e intampinat cu un pahar de tarie, iar odata ajuns chiuie si se veseleste pana dimineata pe acordurile de muzica populara specifica zonei.

Pe langa aceste grupuri de colindatori formate din feciori si barbati tineri, exista si grupuri de copii care incanta si colinda fiecare mogosan cu Steaua sau cu Craii, alte obiceiuri despre care probabil vom mai vorbii in viitor!

Speram ca dupa Craciunul din acest an sa revenim si cu cateva poze cu colindatori din Mogos, daca vreti sa ne ajutati in acest sens si aveti poze care sunt interesante pe aceasta tema, asteptam sa ne contactati!

COLINDATUL LA BISTRA. O ISTORIOARĂ A COLINDELOR

Sărbătorile de iarnă fără colinde ar fi mult mai triste şi fără niciun farmec, însă prea puţini ştiu de unde a început povestea colindului. Colindatul este o datină străveche, adânc înrădăcinată în sufletul şi conştiinţa neamului românesc, Crăciunul şi tradiţia fiind trăite mai intens în satul tradiţional românesc. Vorbind despre ereditatea în datinile şi obiceiurile de Crăciun trebuie să descriem „zestrea” pe care am moştenit-o de la strămoşii noştri , legată de sărbătorirea Naşterii Domnului şi a Anului Nou, şi anume „colinda”, păstrată în mod, poate cel mai bine organizat, reprezentând tipul de cântec cel mai specific neamului românesc. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină preluată din perioada precreştină, ele sunt o încercare de a reproduce evenimentele relatate în Biblie. Însă istoria colindelor începe înainte de naşterea lui Iisus. La început, colindele aveau un rol ritual, de urare pentru fertilitate, rodire şi belşug, acest obicei fiind legat fie de începutul anului agrar, adică de venirea primăverii, fie de sfârşitul anului agrar, toamna în perioada în care se culege recolta.[...]

Vezi tot articolul la Citeste mai mult de mai jos!

Sărbătorile de iarnă sunt cele mai aşteptate momente ale anului, atât de către cei mici cât şi de cei mari. Vechile datini româneşti te ajuta în fiecare an să simţi şi să traieşti atmosfera plină de căldură şi veselie a Sărbătorilor de iarnă. Printe datinile de sărbători cea mai bine păstrata şi totodată cunoscută este Colindul. Bucuria colindului este nemărginită. Colindul este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peştera luminată unde S-a născut Pruncul Iisus şi bucurându-se de acest semn ceresc şi de glasul îngerilor au vestit degrabă în cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.
Colindătorii le cânta cu încredinţarea că sunt solii unei lumii mai bune, cu binecuvântarea Domnului care a venit între noi "Să se nască şi să crească, să ne mântuiască". Colindele ne înalţă sufleteşte, ne înnoiesc faptura interioară, ne apropie unii de alţii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertători, mai credincioşi, într-un cuvânt ne picură în suflete acea linişte şi acel echilibru moral ce ne este atât de necesar în călătoria vieţii.
Eveniment în Comuna Bucium: Biserica Ortodoxă din Bucium Poieni vă aşteaptă cu uşile deschise la Concertul de Colinde, din data de 17.12.2011, la ora 11.00, ce va fi susţinut de Corala Armonia din Baia Mare, dirijor Mihaela Bob Zăiceanu. Tradiţia mişcării corale în Maramureş are circa 200 de ani. Sunt atestate în documente, peste 100 de coruri ţărăneşti şi câteva culte. Forma de exprimare a spiritului prin armonia corală, bucuria de a cânta. Colaboratori în acest eveniment sunt Asociaţia Baia Domnilor, Primăria Comunei Bucium, Şcoala “Ion Agârbiceanu” Bucium şi Biserica Ortodoxă din Bucium Poieni. Vă aşteptăm cu drag!

DETUNATELE - coloane de bazalt cu caracter unicat
Detunatele sunt una dintre marole atracţii turistice a regiunii. În Munţii Apuseni, există două Detunate, aflate la un kilometru şi jumătate una de alta. Cele două stânci: Detunata Golă cu puţină vegetaţie şi Detunata Flocoasă acoperită de vegetaţie, au forma unor cocoaşe situate în apropierea localităţii Bucium Şasa. Coloanele de bazalt vulcanic din care sunt alcătuite cu aspectul prismatic, înălţate drept în sus sau uşor curbate spre Bucium Şasa au făcut de mult ca ele să fie comparate cu o uriaşă orgă de piatră. Din apropiere par şi mai înalte iar odată urcat pe crestele lor să ţi se deschidă în faţa ochilor un orizont în care se desluşesc în depărtare profilurile Muntelui Găina, Muntelui Mare, Negrilesei, Vulcanului. Panorama e într-adevar superbă.

Vezi toata prezentarea Rezervatiei Detunatele la Citeste mai mult

"Unicul dor al vietii mele e sa-mi vad Natiunea mea fericita" -reprezinta un fragment dintr-un citat devenit celebru la Revolutia de la 1848 atunci cand Avram Iancu a condus cu succes armata moteasca impotriva trupelor revolutionare ungare care voiau proclamarea unui stat independent maghiar care sa cuprinda si Transilvania.
In 11 septembrie 2011 se implinesc 139 de ani de la moartea Craisorului Muntilor, Avram Iancu (1824-1872). La inmormantare au plans Apusenii. Toti motii au tinut sa fie prezenti pentru a-si conduce comandantul pe ultimul drum. Prohodul a fost incheiat de 36 de preoti, alaiul mortuar a strabatut Tara de Piatra pana la biserica Tebei, unde Iancu a fost inhumat sub gorunul lui Horea, celalat mare erou al motilor. Pentru ca romanii si mai ales motii doresc sa-i pastreze vie amintirea, duminica la Tebea (Baia de Cris) va avea loc o ceremonie naţională de comemorare a Crăişorului Munţilor, conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. Manifestarile sunt organizate de Consiliul Local al comunei Baia de Criş, în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara şi Societatea Cultural – Patriotică “Avram Iancu” din România. Manifestarile vor fi deschise cu depuneri de coroane de flori la mormantul lui Avram Iancu si va avea loc o slujba religioasa de pomenire. Apoi va urma evocarea istorica si mesajul autoritatilor. Anul trecut primarul comunei Baia de Criş, dl. Romeo Fărcaş a lansat o invitaţie “eternă”, de participare la evenimentele de la Ţebea, pentru toţi cei care simt româneşte. Manifestarile vor continua cu un spectacol folcloric sustinut de formatii si interpreti de muzica populara consacrati.
Acum in aceste momente grele prin care trece Tara Noastra trebuie sa aratam ca nu ne-am uitat istoria si sa comemoram asa cum se cuvine eroii neamului.

Recomandarea noastra in acest sens este cunoscutul cantec scris de Adrian Paunescu : Traiasca Duhul lui Iancu

Zona Muntilor Apuseni este cercetată pentru aur şi argint, de peste doua mii de ani. Viata oamenilor din Rosia Montana si comunele invecinate este legata cu fir de aur. Aici mineritul a existat de cand e lumea si a devenit o traditie care trebuie pastrata.
Riscurile muncii din adâncurile pamântului vor fi uitate pentru o zi, cand minerii se vor bucura de lumina zilei, impreuna cu familile lor, vor imbraca hainele de sarbatoare si vor participa la Ziua Minerului, ce se va organiza si in acest an in data de 28 august la Rosia Montana pe Stadionul Minerul, chiar daca vremurile au trecut si numarul minerilor s-a redus.
Festivalul Comunităţilor Miniere şi al Tradiţiilor Minereşti, aflat la cea de a treia ediţie, va incepe la ora 12:00, organizatorii au pregatit concursuri si surprize pentru toti cei prezenti.
De dimineata vor avea loc meciuri demonstrative de rugby si un minicampionat de fotbal intre localnici. Urmeaza o prezentare a comunitatilor miniere port, dans si cantec ca apoi pe scena special amplasata in incinta stadionului sa ne fie un concert de muzica populara iar spre seara prin invitatii speciali vom avea si program de muzica usoara.
Din program: Catalina Bichiu, Ramona Fabian, Cornel Borza, Catalina Furdui, Diana Selagea, Angela Rusu, Grupul instrumental „Dor”, Fanfara judetului Alba dirijor Corian Honcas. Invitati speciali Dj Project si Dj Sava & Andreea D. si Formatia Romanticii din Abrud va invita la Balul Rosienilor.

Pentru a pastra traditia vie, organizatorii va invita sa participati la concursul de costume traditionale (categoria urban sau categoria popular).
Conditii de participare: autenticitatea costumului, specificitatea (respectarea tehnicilor traditionale de prelucrare a costumului specifice comunitatii din care face parte), vechimea costumului, valoarea artistica si atitudinea de prezentarea si complexitatea (detinerea tuturor componentelor si accesoriilor specifice costumului popular). La concurs poate participa oricine de la mic la mare deoarece nu exista limita de varsta.

Si asa cum deja organizatorii ne-au obijnuit an de an spre final nu lipsteste focul de artificii care se anunta a fi unul deosebit.
Acestea fiind spuse, ne vedem la fata locului, iar pentru cei care nu pot fi prezenti o sa revenim cu poze de la eveniment.